Iacob Negruzzi - Amintiri din Junimea, Editura Humanitas, Colectia Vintage

„Societatea Junimea n-a fost un loc, n-a fost un grup, n-a fost, în nici un caz, o instituţie plicticoasă, o lecţie de manual, a fost o lecţie de viaţă şi o stare de spirit: aceea care-i însufleţea pe tinerii de vârste cuprinse între vreo 20 şi 30 de ani, întorşi de la studii din străinătate cu gândul de a umple un loc gol pe harta treburilor româneşti. (...) Norocul Junimii în anii ei cei mai buni şi mai prolifici au fost scriitorii de vârf, numiţi azi clasici, împreună cu capul critic al Societăţii, Titu Maiorescu. Însă norocul Junimii în posteritate a fost un scriitor de rang doi, dovadă că istoria literară nu se sprijină numai pe umerii giganţilor. Ca să fie şi să rămână pentru oamenii viitorului mai mult decât o pagină de dicţionar, Junimea avea nevoie de un narator: prezent, activ, implicat, dar mai ales fidel, una dintre cele mai rare calităţi ale scriitorilor. Şi îndeajuns de format în spiritul cărţilor bune ca să nu-şi rateze misiunea. Acest om a existat, şi numele lui este Iacob Negruzzi.“ (Ioana PÂRVULESCU)

IACOB NEGRUZZI (1842-1932), prozator, poet şi dramaturg, fiul lui Costache Negruzzi. A fost membru fondator al Junimii, „secretarul perpetuu" al Societăţii şi redactorul revistei Convorbiri literare (pentru a cărei apariţie scotea adesea bani din buzunarul propriu). Literat mai puţin talentat decât tatăl său, om aşezat, cu limitele şi prejudecăţile epocii, are meritul, ca memorialist, de a fi un bun observator, un narator onest şi plin de umor şi de a se pune cu bucurie în slujba celor din jur.

Data apariţiei: 24.01.2012
Editură: Humanitas
An apariţie carte: 2012
Colecție carte: Seria Vintage
ISBN: 978-973-50-3373-6

Stephen Hawking in Librariile Humanitas

STEPHEN HAWKING s-a născut în 1942, exact în ziua când se împlineau trei sute de ani de la moartea lui Galileo Galilei. Contribuţiile sale în studiul găurilor negre l-au aşezat în rândul celor mai importanţi fizicieni teoreticieni ai momentului. Este titularul catedrei de matematica „Isaac Newton" de la Universitatea Cambridge. In afară de articolele de specialitate din domeniul cosmologiei, a publicat Scurtă istorie a timpului, carte de mare succes destinată publicului larg, în care oferă o imagine intuitivă a cercetărilor de vârf din fizica fundamentală.

Cartea de Crăciun, Selma Lagerlöf

Povestirile Selmei Lagerlöf sunt citite şi recitite, în perioada Crăciunului, pretutindeni în lume: amintiri din copilărie, când bunica îi spunea poveşti la gura sobei, întâmplări din viaţa oamenilor de rând şi legende despre Isus, mituri nordice, istorioare adunate din misteriosul Orient. Cu un talent narativ inegalabil, autoarea transmite astfel cititorilor de toate vârstele un mesaj al iubirii, un îndemn la modestie, bunătate şi înţelegere. Lucruri care ţin de cald în seri reci şi a căror lumină străbate, chiar după ce închizi cartea, lungile nopţi de iarnă.

„În opinia mea, nici una dintre romancierele de mare talent sau geniale nu o depășește pe Selma Lagerlof.“ (Marguerite Yourcenar)

„Fiecare carte a acestei mari povestitoare ne aduce dovezi fără seamăn ale artei sale... Nimeni în Europa nu poate spune povești atât de frumos ca ea.“ (Hermann Hesse)

Selma Ottiliana Lovisa Lagerlöf (20 noiembrie 1858, Mårbacka, regiunea Värmland, Suedia - 16 martie 1940, Mårbacka), supranumită regina literaturii suedeze, a fost prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură (1909) şi prima femeie în Academia Suedeză (1914). Încă de la 15 ani şi-a propus să devină scriitoare. În 1881 a plecat la Stockholm, unde a urmat cursurile unui liceu de fete, apoi şcoala pedagogică. Din 1885 până în 1895 a fost învăţătoare la şcoala de fete din Landskrona. În această perioadă a scris Gösta Berlings saga (1891; Povestea lui Gösta Berling), care, după o primire destul de rece în Suedia, a ajuns să se bucure de succes în urma traducerii în daneză. Faima cucerită a ajutat-o să obţină o bursă şi să călătorească (în Italia, Palestina), adunând astfel material pentru viitoarele cărţi, printre care Antikrists mirakcler (1897; Minunile Anticristului) şi Jerusalem (1901; Ierusalim). În 1904 a publicat Kristuslegender (Legende despre Isus), care s-au bucurat de succes şi continuă să fie reedi tate în perioada Crăciunului. Şi-a cucerit renumele interna ţional în primul rând datorită romanului în două volume Nils Holgerssons underbara resa genom Sverige (1907; Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia), tradus în şaizeci de limbi. Extraordinarul talent de povestitoare pe care l-a dovedit în numeroase nuvele sau romane o înrudeşte, prin stil, cu scriitorul danez Hans Christian Andersen.