Sara Gruen - Apa pentru elefanti

SARA GRUEN, una dintre cele mai de succes tinere scriitoare ale momentului, s-a nascut in Vancouver si a crescut in Ontario. In 1993 a absolvit Carleton University din Ottawa cu o diploma in literatura engleza. Dupa ce lucreaza o vreme in domeniul software, in 1999 se muta in Statele Unite, iar doi ani mai tarziu se hotaraste sa se dedice in exclusivitate scrisului. Primele doua romane, Riding Lessons (2004) si Flying Changes (2005), o aduc in atentia publicului si a criticii, insa notorietatea si-o dobandeste cu Apa pentru elefanti (2006), a carui editie hardcover s-a vandut intr-o luna in 248 000 de exemplare, a ajuns in fruntea topul de bestselleruri al prestigiosului New York Times (surclasand Middlesex al lui Jeffrey Eugenides) si a fost luata in optiune in vederea ecranizarii de Andrew R. Tennenbaum, producatorul filmului Identitatea lui Bourne, contra sumei de un milion de dolari. Succesul formidabil de care se bucura Apa pentru elefanti i-a adus scriitoarei in toamna lui 2008 un contract de cinci milioane de dolari cu Spiegel & Grau, un imprint al Random House, pentru urmatoarele doua romane, din care primul, Ape House, va aparea in iunie 2009. Din 2006 si pana acum, Apa pentru elefanti a ramas o prezenta constanta pe listele de bestselleruri ale New York Times, Los Angeles Times, Wall Street Journal, Newsday, USA Today, a fost recompensat cu Booksense Book of the Year (2007) si a primit Premiile Cosmopolitan's Fun Fearless Fiction, Friends of American Literature Adult Fiction si Bookbrowse Diamond pentru cea mai populara carte. www.saragruen.com

"Ideea acestei carti mi-a venit in mod neasteptat: la inceputul anului 2003, ma pregateam sa scriu o cu totul alta carte, cand Chicago Tribune a publicat un articol despre Edward J. Kelty, un fotograf care a insotit circurile aflate in turneu in America, in anii '20 si '30. Fotografia care insotea articolul m-a fascinat atat de tare, incat am cumparat doua albume cu fotografii despre circul de altadata: Poftiti pe aici, Fotografiile lui Edward J. Kelty si Nebunesc, ciudat si minunat: Circul american vazut de F.W. Glasier. In clipa in care le-am terminat de rasfoit, ideea se nascuse deja. Am abandonat cartea pe care aveam de gand s-o scriu si, in locul ei, m-am lasat absorbita de lumea circului si a trenului cu care se deplasa acesta.
Am inceput sa-mi fac o lista cu lecturile obligatorii pentru subiect, lista sugerata de arhivarul de la Circus World, din Baraboo,Wisconsin, localitatea in care se adapostea peste iarna circul Fratilor Ringling. Multe dintre carti nu se mai gaseau in librarii, dar am reusit sa fac rost de ele de la anticariatele cu carti rare. Cateva saptamani mai tarziu, am plecat la Sarasota, Florida, pentru a vizita Muzeul Circului Ringling, care, din intamplare, vindea copii ale cartilor rare aflate in colectia sa. Am venit acasa mai saraca cu cateva sute de dolari, insa mai bogata cu mai multe carti decat puteam duce.
Mi-am petrecut urmatoarele patru luni si jumatate dobandind cunostintele necesare pentru a putea prezenta adecvat subiectul, inclusiv facand inca trei expeditii de documentare (una, din nou, la Sarasota, una la Circus World din Baraboo si o vizita de o saptamana la Kansas City Zoo, cu un fost ingrijitor de elefanti, pentru a afla cat mai multe despre limbajul trupului si comportamentul acestora).
Istoria circului american este atat de bogata, incat mi-am cules multe dintre detaliile cele mai crancene ale acestei povesti din carti sau anecdote (in lumea circului, asa cum se stie prea bine, linia de demarcatie dintre cele doua este foarte subtire).
Printre acestea se numara expunerea unui hipopotam imbalsamat, parada unei „femei puternice" de doua sute de kilograme prin oras, intr-o cusca de elefant, un elefant care isi scotea intruna tarusul din pamant si fura limonada, alt elefant care a fugit si a fost gasit in gradina de zarzavat a cuiva, un leu si un spalator de vase impietriti de spaima sub o chiuveta, un director de circ ucis, al carui corp a fost ascuns in prelata cupolei, si asa mai departe. Am incorporat, de asemenea, in poveste ingrozitoarea si reala tragedie a paraliziei provocate de ghimbirul jamaican, care a distrus vietile a cel putin o suta de mii de americani intre 1930 si 1931.
O alta intamplare, intr-o nota ceva mai vesela: tot in 1903, un circ din Dallas a achizitionat un elefant pe nume Old Mom de la Carl Hagenbeck, o legenda vie a circului, care sustinea ca e cel mai inteligent elefant pe care l-a avut vreodata. Astfel, sperantele lor au fost foarte mari. Insa noii dresori ai lui Old Mom au fost curand dezamagiti cand au descoperit ca nu o pot convinge decat cel mult sa se plimbe de colo-colo. Intr-adevar, era atat de inutila, incat „trebuia sa fie impinsa si trasa de la un circ la altul". Cand Hagenbeck a vizitat-o mai tarziu pe Old Mom la noul ei camin, a fost foarte suparat cand a auzit ca lumea o considera tembela si a spus asta - in germana. Si, brusc, toti si-au dat seama ca Old Mom nu intelegea decat ce i se spunea in germana. Dupa aceasta revelatie, Old Mom a fost dresata din nou, de aceasta data in engleza, si a avut o cariera prodigioasa. A murit in 1933, la inaintata varsta de optzeci de ani, inconjurata de prieteni si de admiratori." (Sara Gruen)

Ecranizarea romanului Apa pentru elefanti, in regia lui Francis Lawrence, va fi lansata in 22 aprilie 2011. In rolurile principale: Robert Pattinson, Reese Witherspoon si Christoph Waltz.

Sursa: Editura Humanitas Fiction, www.humanitas.ro