Ultima ispita a lui Hristos de Nikos Kazantzakis

La Editura Humanitas Fiction, in colectia "Raftul Denisei", a aparut pentru prima data in limba romana Ultima ispita a lui Hristos de Nikos Kazantzakis, in traducerea din neogreaca a lui Ion Diaconescu.

Alaturi de Viata si peripetiile lui Alexis Zorbas si de Hristos rastignit din nou, Ultima ispita a lui Hristos ramane una dintre cele mai cunoscute lucrari ale scriitorului cretan: tradusa inca din 1952, inainte de a fi publicata la Atena in 1955, cartea a circulat in 27 de tari, versiunea germana fiind reeditata de 12 ori, cea franceza si engleza de cate opt ori. Trei adaptari pentru teatru si ecranizarea din 1988 realizata de Martin Scorsese au consolidat celebritatea lucrarii. Kazantzakis inaugureaza aici o noua forma de abordare literara a textelor evanghelice, care va fi exploatata mai tarziu de nume precum Norman Mailer, Anthony Burgess sau José Saramago. "Taina lui Hristos nu e numai taina unei anumite religii; ea este universal umana; in fiecare dintre noi izbucnesc lupta lui Dumnezeu cu omul si dorinta arzatoare a impacarii", scrie Kazantzakis in prologul romanului Ultima ispita a lui Hristos, o cutremuratoare cronica a destinului si jertfei Mantuitorului.

"O poveste extrem de emotionanta a unei mari victorii spirituale." (The New York Times Book Review)

"Descriind invierea lui Lazar, copilaria si adolescenta Mariei Magdalena, viata de zi cu zi a Martei si a Mariei, Kazantzakis reconstituie stralucit vremurile biblice, reusind sa ne dezvaluie chipul uman al figurilor din parabole." (Times Literary Supplement)

NIKOS KAZANTZAKIS (1883-1957) s-a născut la Iraklion, în insula Creta, unde a fost şi înmormântat. Între 1902 şi 1906 a urmat dreptul la Universitatea din Atena, apoi, timp de doi ani, şi-a continuat studiile la Paris, unde a audiat cursurile filozofului Henri Bergson. A străbătut Grecia şi lumea în lung şi-n lat, călătorind ca nici un alt scriitor grec. Aflat veşnic în conflict cu autorităţile din ţară pentru opiniile sale îndrăzneţe (asemenea prietenului său Panait Istrati, era ataşat ideilor de stânga), deşi a îndeplinit o vreme şi funcţii publice, a găsit mai multă preţuire în străinătate decât în Grecia. A fost nominalizat în mai multe rânduri la Premiul Nobel. A primit, în 1956, Premiul pentru Pace la Viena. În jumătatea de secol dăruită literaturii, a fost creatorul unei opere de dimensiuni impresionante: poezie (Odiseea. O continuare modernă conţine 33 333 de versuri, 1938), proză (în afara celebrei Viaţa şi peripeţiile lui Alexis Zorbas, 1946, a scris romane care sunt tot atâtea momente de referinţă ale literaturii secolului XX - între care Hristos răstignit din nou, 1948, Ultima ispită a lui Hristos, terminat în iulie 1951, dar publicat în Grecia în 1955, şi Căpitan Mihalis, 1953), dramaturgie, memorialistică (autobiografia Raport către El Greco, apărută după moartea sa, în 1961; cărţile de călătorie ale lui Kazantzakis au reputat, de asemenea, un mare succes), eseuri şi traduceri (Divina Comedie, Iliada, Odiseea etc.). S-a bucurat de celebritate în lume ca nici un alt autor grec, deţinând recordul de traduceri: în peste 100 de ţări.